de Vadim CUJBĂ
Problema lingvistică apare din nou în vizorul societăţii moldoveneşti odată cu schimbarea guvernării şi, respectiv, a imposibilităţii alegerii noului preşedinte, transformându-se din nou într-o armă electorală. Subiectul a oferit un motiv în plus noii guvernări să se gândească la ideea de a modifica textul constituţiei, atingând articole care sunt lipsite de o concretizarea adecvată.
În Republica Moldova, de subiectul glotonimului se arată interesată nu doar actuala guvernarea a republicii, dar şi statele cu interese mai deosebite (Rusia şi România), fiind nemulţumite fie de faptul că în Republica Moldova scade statutul limbii ruse după părerea lingviştilor ruşi, fie sunt nemulţumite că limba rusă îşi menţine o poziţie dominantă.
Un lucru este cert, problema limbii în Republica Moldova trebuie rezolvată cât mai urgent, deoarece prin aceasta am putea menţine o stabilitate în interiorul societăţii. O concretizare de acest fel este binevenită, pentru că, în acest fel, cetăţenii republicii s-ar simţi mai siguri în ţara în care trăiesc şi de viitorul pe care-l aşteaptă. După cum este şi firesc, limba de stat ar trebui să fie cea română, deoarece aproape 80 la sută din populaţia Republicii Modova s-a declarat ca fiind moldoveni sau români. Dacă e să vorbim de celelalte 20 la sută, care sunt reprezentanţi ai diferitor etnii, cred că se simt destul de liberi în Republica Moldova şi nimeni nu le-a încălcat drepturile de afirmare culturală. Nici un popor n-ar permite să le fie impuse anumite modificări ce ţin strict de afinităţile lor culturale, afinităţi de care depinde existenţa lor de mai departe. Ar fi bine să depăşim epoca revoluţiilor burgheze, unde pe primul loc se punea cetăţeanul şi nu reprezentantul unui grup etnic. Or, Rusia este acel stat care luptă pentru continuitatea limbii ruse, pentru respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, nemaivorbind de ce se întâmplă în Ucraina, unde problema limbii este rezolvată în modul cel mai direct.
Presa rusă apreciază situaţia limbii ruse din Republica Moldova, ca fiind defectuoasă, recunoscând că 55 la sută din numărul total al tinerilor născuţi în perioada postsovietică nu posedă limba rusă. Printre cauzele principale tinerii numesc, în primul rând, nedorinţa de a o poseda, dificultatea limbii, dar şi lipsa unei perspective în cunoaşterea acestei limbi.
Aceste date au fost oferite de doctorul în ştiinţe filologice, şeful Catedrei de Lingvistică a Institutului Limbii şi Literaturii, Ecaterina Pogorelaia. Doamna Pogorelaia, raportul căreia se bazează pe datele oferite de fundaţiile ,,Русский мир” ,,Евразииский монитор’’ şi ,,Наследие Евразии’’, care au efectuat un şir de investigaţii în perioada anilor 2007-2009, în ţările baltice şi spaţiul CSI, a menţionat că nivelul de cunoaştere al limbii ruse în Republica Moldova, ca şi în majoritatea statelor din spaţiul postsovietic, este în continuă scădere. În decursul ultimei decade, o parte însemnată din populaţia statelor postsovietice, de facto, nu mai utilizează, în procesul de comunicare, limba rusă, afirmă Pogorelaia.
Conform datelor oferite de către fundaţiile ruseşti, numai în Republica Belarus, Armenia şi Kirghistan există unii lingvişti care pledează pentru ridicarea statutului limbii ruse la nivel de limbă oficială. În statele CSI şi în statele Baltice, populaţia consideră că nu este necesară o astfel de modificare, iar în Republica Moldova, unde limba rusă are statutul de mijloc de comunicare (impusă) interetnică, 60 la sută din populaţie, potrivit sondajelor efectuate de instituţiile de cercetare ruseşti, se pronunţă pentru micşorarea statutului limbii ruse.
Laboratorul ştiinţific ,,Лингва”, coordonat de Ecaterina Pogorelaia, a efectuat cercetări pentru a verifica această situaţie pe teritoriul Transnistriei, după care au ajuns la concluzia că problema micşorării statutului limbii ruse aici n-a fost pusă niciodată. Pogorelaia a menţionat că limba rusă în Transnistria nu numai că este un mijloc de comunicare interetnic, dar este utilizat în diferite forme stilistice în toate sferele de activitate. Conform datelor obţinute de la fundaţiile de cercetare, Pogorelaia a menţionat că, comparativ cu perioada sovietică,în lume se observă o scădere a numărului de vorbitori de limbă rusă. Astăzi în lume sunt înregistraţi circa 235 mln. oameni care vorbesc în limba rusă, din care 217 locuiesc în spaţiul postsovietic. Poziţia limbii ruse este în continuă schimbare, dacă în 1997, conform doamnei Pogorelaia, pe primele poziţii în lume se situau limbile engleză şi rusă, astăzi pe primul loc este limba chineză, engleza pe locul doi, iar pe locul trei cea spaniolă. Limba rusă deţine doar locul şapte în această listă, împreună cu restul celor mai populare limbi de pe planetă, a încheiat doamna Ecaterina Pogorelaia.
Într-un articol apărut în presa românească („Jurnal de Botoşani” şi „Jurnal de Dorohoi”, Stela Popa, Bucuresti, 2008) se confirma faptul că limba rusă se află pe lista celor mai vorbite 10 limbi din lume. Totodată, aceleaşi statistici estimează că numărul oamenilor care vorbesc ruseşte este în scădere. În multe ţări din Europa Centrală şi de Est, limba rusă este asociată cu lecţiile obligatorii sub regimul comunist. În ciuda scăderii influenţei limbii ruse la nivel mondial, în unele foste ţări sovietice, inclusiv în R. Moldova, se constată o resurecţie a acesteia.
Pogorelaia a recunoscut faptul că mare i-a fost mirarea când a văzut rezultatele cercetărilor. Sondajul a arătat cu stupoare că în Republica Moldova numărul respondenţilor care spun că este foarte important ca limba rusă sa fie învăţată de copii a crescut uluitor, tocmai cu 12 puncte procentuale. Astfel ca, de la 27 la sută în anul 2006, numărul celor care vor să îşi înveţe copiii să vorbească limba rusă s-a ridicat la 39 la sută în 2007. Gallup (organizaţia de cercetare a opiniei publice „Gallup Polls”) explică această creştere drept urmare a „încălzirii relaţiilor dintre Moscova şi Chişinău, după ce Rusia a anulat embargoul asupra vinurilor moldoveneşti”.
Jurnalista Stela Popa a mai confirmat acest fapt printr-o experienţă proprie ieşită din comun când, o veche cunoştinţă i-a declarat cu nonşalanţă că îşi va da odrasla la o şcoală rusă din capitală. Şocul a fost pe măsură. „Nu se poate!, a zis ea atunci. Cum să meargă copilul tău să studieze la o scoală rusă, de vreme ce voi, părinţii, sunteţi români / moldoveni, iar acasă vorbiţi doar româna?! Ce identitate va avea acest copil? V-aţi gândit ce istorie va învăţa copilul vostru?!” Şi atunci – marea dezamăgire – i s-a dat un răspuns cum nu s-a mai auzit până atunci: „El va face afaceri când va fi mare, ca mine, iar în bussiness-ul de la noi, dacă nu ştii rusa nu ai ce căuta (şic!). Ş-apoi, româna o cunoaşte de acasă...”.
Asta e! Interesul poartă fesul, iar pentru unii, bunăstarea face cât tot naţionalismul altora la un loc. Situaţie specifică pentru Republica Moldova, unde preţul la gazul rusesc şi exportul de vinuri în Rusia face mai mult decât tot naţionalismul românesc, la aceasta s-ar mai putea de adăugat plăcerea pe care o are rusul când aude de la unii moldoveni că ei sunt „moldoveni” şi nu români şi vorbesc limba „moldovenească”. Posibil ca acesta să fie preţul pentru viitoarele tarife la gaz şi, inclusiv, pentru exporturile de vinuri şi carne.
Conform aceluiaşi Jurnal de Botoşani şi Dorohoi, din 7 august 2008, în afară de Belarus, Kazahstan şi Kârgâzstan, unde limba rusă şi-a mai păstrat statutul de limbă oficială, în alte trei foste republici sovietice – Republica Moldova, Ucraina şi Tadjikistan, aceasta este considerată „limba de comunicare interetnică”. Aici există rezerve. Realitatea este mult mai gravă. În Republica Moldova, rusa ocupă un loc şi un rol mult mai important decât pur şi simplu „limba de comunicare interetnică”.
La noi această limbă este prezentă peste tot: în politică, afaceri, documente, instrucţiuni tehnice, programe, inclusiv la computerul de la care se poate scrie acest text. Datele statistice şi cercetările din ultimii ani confirmă, încă o dată, observaţiile efectuate asupra acestui subiect. Uşurinţa celor care trăiesc în stânga Prutului de a trece de la o limbă la alta este bine cunoscută, iar studiul „Gallup Polls”, demonstrează acest fapt. În Republica Moldova, 23 la sută din respondenţii solicitaţi au acceptat cu uşurinţa să răspundă în limba rusă. Aici, o mică precizare comparativă. Acelaşi studiu a fost realizat în Georgia şi Armenia, unde doar 3 la sută din respondenţi au acceptat să răspundă la întrebări în limba rusă (deşi datele atestă şi la ei o creştere a influenţei limbii ruse). Să nu mai existe oare demnitate naţională în R. Moldova? Am uitat oare valul de entuziasm al anilor ’90 ? Sau pe cel din 2002-2003?
Trebuie să fie clar tuturor, nimeni nu are nimic cu limba rusă, cred că toţi apreciază clasicii ruşi ca Tolstoi şi Dostoievschi, doar că avem de-a face aici cu limba care a devenit un purtător de interese geopolitice, cu influenţe politice sau economice ale Moscovei intermediate de mass-media, literatură, afaceri. Pentru toţi este clar faptul că creşterea influenţei limbii ruse în R. Moldova este direct proporţională cu creşterea influenţei politice a Rusiei la noi.
-
|193.0.116.xxx |2010-03-08 15:05:38 GrigoreNu va suparati, dar a face trimitere la jurnalista Popa, mi se pare cam jenant. Nu cred ca parerea ei are vreo relevanta in materie de lingvistica.
-
|78.97.214.xxx |2010-04-22 13:42:49 Sanducorecta observatia ta, Grigore. Stela Popa NU face fata nici in materie de viziune de ansamblu, nici ca obiectivitate jurnalistica, pentru ca este implicata politic pana peste gat in blogul sau si pe deasupra face si mari greseli de logica cand "analizeaza" vreun fenomen. Foarte slaba, nereprezentativa ca jurnalista.
De Victor Nichitus, Petru Terguta, Nicu Popescu, Doru Dendiu ati auzit? Sau macar Liliana Vitu sau Natalia Morar....sunt cu totul altceva! Oameni inteligenti, bine informati si corecti!
-
|78.97.214.xxx |2010-04-22 13:43:15 Sanducorecta observatia ta, Grigore. Stela Popa NU face fata nici in materie de viziune de ansamblu, nici ca obiectivitate jurnalistica, pentru ca este implicata politic pana peste gat in blogul sau si pe deasupra face si mari greseli de logica cand "analizeaza" vreun fenomen. Foarte slaba, nereprezentativa ca jurnalista.
De Victor Nichitus, Petru Terguta, Nicu Popescu, Doru Dendiu ati auzit? Sau macar Liliana Vitu sau Natalia Morar....sunt cu totul altceva! Oameni inteligenti, bine informati si corecti!
-
|78.97.214.xxx |2010-04-22 13:43:40 Sanducorecta observatia ta, Grigore. Stela Popa NU face fata nici in materie de viziune de ansamblu, nici ca obiectivitate jurnalistica, pentru ca este implicata politic pana peste gat in blogul sau si pe deasupra face si mari greseli de logica cand "analizeaza" vreun fenomen. Foarte slaba, nereprezentativa ca jurnalista.
De Victor Nichitus, Petru Terguta, Nicu Popescu, Doru Dendiu ati auzit? Sau macar Liliana Vitu sau Natalia Morar....sunt cu totul altceva! Oameni inteligenti, bine informati si corecti!
-
|78.97.214.xxx |2010-04-22 13:44:02 Sanducorecta observatia ta, Grigore. Stela Popa NU face fata nici in materie de viziune de ansamblu, nici ca obiectivitate jurnalistica, pentru ca este implicata politic pana peste gat in blogul sau si pe deasupra face si mari greseli de logica cand "analizeaza" vreun fenomen. Foarte slaba, nereprezentativa ca jurnalista.
De Victor Nichitus, Petru Terguta, Nicu Popescu, Doru Dendiu ati auzit? Sau macar Liliana Vitu sau Natalia Morar....sunt cu totul altceva! Oameni inteligenti, bine informati si corecti!
-
|78.97.214.xxx |2010-04-22 13:44:39 Sandu - Citatele ...corecta observatia ta, Grigore. Stela Popa NU face fata nici in materie de viziune de ansamblu, nici ca obiectivitate jurnalistica, pentru ca este implicata politic pana peste gat in blogul sau si pe deasupra face si mari greseli de logica cand "analizeaza" vreun fenomen. Foarte slaba, nereprezentativa ca jurnalista.
De Victor Nichitus, Petru Terguta, Nicu Popescu, Doru Dendiu ati auzit? Sau macar Liliana Vitu sau Natalia Morar....sunt cu totul altceva! Oameni inteligenti, bine informati si corecti!