Apusul imperiului american?

de Jerry WHITE, traducerea de Natalia BUTNARU

Conform unui sondaj efectuat de catre New York Times, aproximativ 6 milioane de cetăţeni ai SUA nu dispun de un venit lunar decât cel al tichetelor de masă în valoare de 100-200$. Numărul persoanelor care sunt şomeri şi nu primesc nici un ajutor financiar-asigurare socială, pensii, asistenţă pentru copii cu desabilitaţi a trecut de 50 la sută în ultimii 2 ani, de când s-a început criza financiară.
Numărul şomerilor s-a triplat în Nevada, s-a dublat în Florida şi New York iar în Minissota şi Utah numărul acestora a ajuns la 90 la sută din totalul populaţiei. În Wayne, Michigan în care se include şi Detroid , unde jumătate din populaţie este şomeră sau pe cale de aşi pierde postul de muncă, fiecare al 25-lea cetăţean declară că nu primeşte nici un ajutor financiar lunar, dar nici bonuri de masă.
Sondajele arată o scală din ce în ce mai mare a persoanelor care nu dispun de ajutor social, dealtfel noua decadă s-a început prin declararea unor mari minciuni de guvernul american. Şi anume cea de “recuperare a economiei”. Datele demonstrează că economia nu şi-a revenit atât de mult deoarece 6 milioane de cetăţeni nu dispun de nici un venit. Iar dintre aceştia 1.2 milioane sunt copii-un echivalent cu populaţia Massachusetts.
O astfel de catastrofă socială subliniază indiferenţa administraţiei Obama, care nu a făcut practic nimic pentru a oferi ajutor celor care şi-au pierdut casele, locul de muncă, şi un mod normal de viaţă.

Numărul persoanelor care nu au nici un venit a început să crească încă din anul 1996 când preşedintele democrat Bill Clinton şi Congresul Republican a pus capăt politicilor de asistenţă socială, acesta fiind un drept universal, de care s-au bucurat americanii încă de la începutul anilor ‘30. Promiţând “sfârşitul ciclului de dependenţă”, democraţii şi republicanii au limitat facilităţile de care dispuneau cetăţenii pe parcursul vieţii, reducând drastic din valoarea ajutorului acordat, impunând unele restricţii.
În ciuda necesităţii unui mai mare ajutor, Obama a respins cerinţa conform căreia să se ofere o finanţare suplimentară pentru programele sociale, numit temporar pentru familiile anevoiase. Din momentul înfiinţării acestor programe,1990-numărul persoanelor înscrise a crescut cu 75%.
“Mulţi dintre cei care au primit asistenţa financiară în trecut acum nu mai primesc nimic” a declarat Judy Putnam , purtătorul de cuvânt al Ligii de Asistenţă Socială din Michigan. Doar 1/3 din copii cu probleme primesc bani lunar în comparaţie cu cele 2/3 care erau înainte de 1996, populaţia din Michigan devenind dependentă de tichetele pentru masă.
Pentru şomeri şi persoanele fără venituri , tichetele de masă acoperă doar valoarea 1 dolar de o persoană pe zi sau o sută de dolari pe lună. S-a înregistrat un record al sărăciei în care reiese ca fiecarea a 8-a persoană şi al fiecare 4-lea copil se bazează pe programul de alimentare cu bonuri. Programul federal (SNAP) Serviciul de Nutriţie şi Asistenţă, înregistrează zilnic 20.000 de persone chiar dacă aceasta este programată pentru deservirea doar 2/3 dintre aceştia.
Un studiu efectuat de către Times relevă faptul ca în peste 200 de orase ale SUA, 2/3 din populaţie folosesc tichete pentru masă, dintre acestea incluzindu-se California, Las Vegas, suburbiile din Atlanta etc. Alt studiu relatează că în peste 800 de state bonurile de masă sunt folosite de către 1/3 din copii.
La sfârşitul anului trecut, cercetătorii de la Universitatea Washington din St. Louis a lansat un studiu care arată că 50 la sută din toţi copiii şi 90 la sută din copii afroamericani vor primi bonuri de masă până la împlinirea vârstei de 20 de ani. “Departe de a fi un moment de securitate şi siguranţă,” a spus Mark Protopopiat, Ph.D., unul dintre autorii raportului, “anii copilăriei pentru mulţi copii americani sunt o perioadă de turbulenţă economică, de risc şi dificultăţi.”
Ediţia din 3 ianuarie a ziarului “The Times” prezintă un raport axat pe Florida , în care se releva că numărul populaţiei fără venituri în afară de tichete de masă s-a dublat în ultimii 2 ani şi s-a triplat în regiunea coastei de sud-vest. Dealtfel, cei care au avut de suferit sunt populaţia de culoare (32 la sută), latino 22 la sută, iar populaţia albă cu 42 la sută, numărul acesta fiind în creştere.
Sărăcia a afectat diferite pături ale populaţiei deoarece persone care aveau un venit rezonabil o casă şi un cont cu 6 zerouri acum au ajuns să se hrănească pe urma celor 320$ care vin sub formă de tichete pentru masă.
Dependenţa continuă de tichetele pentru masă arată slăbiciunea statului American în situaţia când nu pot face nimic pentru reconstrucţia sistemului economic. Situaţia se va înrăutăţi drastic dacă republicanii şi liberalii vor reduce fondurile publice cu scopul de a achita trilioanele de dolari pentru a salva “Wall Street” şi expansiunea acţiunilor militare din jurul lumii.
Tema discursului asupra “Uniunii Statale” relatate de către Obama (care se aşteaptă în principiu de a se executa în următoarele luni) va fi pe un termen lung în care se va reduce deficitul şi populaţia dealtfel va trebui să reducă consumul lor. Casa Albă este sprijinită de către o comisie bipartizană care recomandă reducerea programelor sociale de bază , împreună cu taxele de consum. Directorul Oficiului de Management şi Buget al Administraţiei Obama, Peter Ország, a declarat că statul va lua măsuri pentru a reduce deficitul bugetar, acest lucru urmând să fie finalizat în februarie. Acţiuni de acest fel nu vor face decât să ducă în prag de faliment milioane de cetăţeni.
Criza socială cu care se confruntă oamenii, nivelul înalt al şomajului, creşterea foametei, saracia şi lipsa de adăpost, este expresia cea mai grafică a eşecului capitalismului, un sistem economic aduce beneficii bogaţilor în detrimentul majorităţii populaţiei.
Administraţia Obama continuă şi accelerează transferul de avere de la oamenii de rând la cei care sunt responsabili de provocarea celor mai grave crize economice începând cu Marea Depresie.
La un an de la inaugurarea sa, Preşedintele Obama şi-a demonstrat că nu este altceva decât un instrument al oligarhiei financiare. Viitorul foarte al clasei muncitoare depinde de dezvoltarea unei mişcări de masă anti-sistem împotriva acestei administraţii, ambele clanuri oligarhice şi sistemul economic care îi apără.