Revista AXA

Tuesday
Sep 07th
Home Articole din revistă Cultură Amintiri despre ,,Toiagul păstoriei”

Amintiri despre ,,Toiagul păstoriei”

Vineri, 05 Februarie 2010 14:12 administrator
Email Imprimare PDF

 de Marius TĂRÎŢĂ

Demult, tare demult. Pe la mijlocul anilor 1990, un ziar literar de la Chişinău şi mai mulţi scriitori au declanşat ceea ce au crezut a fi atacul final asupra lui Ion Druţă. Imaginea acestuia trebuia compromisă ireversibil, pentru a nu se mai poate face recurs la opera lui. În acei ani, zeci de întreprinderi dădeau faliment, aveau loc privatizări ale căror legalitate nu va mai fi verificată vreodată. Criminalitatea devenise ceva normal. Străzile oraşului nostru noaptea erau înfundate în beznă. Ţi se crea impresia că te afli în filmul italian ,,Caracatiţa”. Mafia era peste tot şi te supraveghea.

Străini complet necunoscuţi veneau în satele noastre, spuneau două vorbe şi cîte o fetiţă de ţăran pleca naivă cu respectivul în străinătate. Acolo era pusă să se prostitueze sau ucisă. Uneori părinţii aşa şi nu au mai aflat ce s-a întîmplat… Era durere, multă durere. Şi libertate, care nu mai trebuia absolut nimănui din simpli cetăţeni. Piaţa autohtonă era inundată exclusiv de produse străine  şi nu prea calitative. Dar nu aveai de ales. ,,Bucuria” de exemplu încă nu-şi revenise etc.

Aici ar putea fi adăugată o singură precizare ce ţine de o perioadă un pic mai tîrzie, sfîrşitul anilor 1990. Atunci, infracţionalitatea fiind tot atît de galopantă ca şi la mijlocul perioadei, tinerii (de la liceele ,, Gh. Asachi”, ,,M. Eliade” şi ,,Prometeu”) care nu erau manipulaţi de ştirile de la ora 19.00, au început să înţeleagă că securitatea personală asigurată de stat, le era mai aproape ca valoare, decît libertatea declarată. De aceea destul de mulţi am ajuns să avem convingeri destul de apropiate de ideile de stînga. Eram resemnaţi cu situaţia din ţară, şi am ales aproape cu toţii calea exilului benevol (în anul 2000), sub motivaţia studiilor universitare.
Cît nu s-au străduit să ne atragă publiciştii din anii 1990 (cam aceeaşi cu cei de azi), nu au reuşit. Sîntem o înfrîngere pentru ei. Pe de altă parte însă, am fost supuşi unui atac nemilos din partea culturii de masă, ignorat ca flagel, cu bună ştiinţă, de către editorialiştii de la ,,Fluxul” (actuala echipă de la ,,Timpul”) şi ,,Literatura şi Arta” de atunci. Trăiam în lumi paralele.
Dar să revenim la demolatori. Prin anul 1994 au început atacurile masive asupra lui I. Druţă (e mai puţin important ce i se imputa; acuzaţiile justiţiare erau doar un pretext survenit ca urmare a complexului de inferioritate la nivel literar). De fapt nu erau primele. De-a lungul vieţii, acest scriitor a fost atacat de nenumărate ori, şi continuă să fie şi azi. Totuşi, am speranţa ca cei care o fac, luînd în considerare faptul că sînt destul de înaintaţi în vîrstă (unii din ei), să se smerească. Ar putea să-şi facă public trecutul bolşevic şi la sigur se vor simţi mult mai uşuraţi. Singurătatea din faţa oglinzii nu va mai fi atît de apăsătoare.
De ce lovesc în Ion Druţă? Pentru că acest făclier al tradiţiei a scris despre noi. Despre dăinuire, despre sentimente, despre oamenii pămîntului. Nu s-a compromis în anii totalitarismului. A scris despre lumina din noi. De ce atunci, să îi credem pe foştii slujitori ai întunericului, cum se face la unele cenacluri literare?
Din păcate, sămînţa otrăvită aruncată de publicişti atunci, a prins rod (într-o formă sau alta). Majoritatea din noi, cînd am ajuns în liceu, dispreţuiam în general producţia literară moldovenească, şi implicit şi pe Druţă. În plus, la liceul ,,Prometeu” am învăţat doar după manuale româneşti. Dar, mulţumită  programei de bacalaureat din R. Moldova, profesorul nostru de Literatură Română din clasa a XII-a, a fost nevoit să ne vorbească şi despre ,,Toiagul păstoriei”.
Cînd am citit ,,Toiagul păstoriei”, am rămas şocat. Nu aş putea reda senzaţia exactă de atunci, dar nu am mai putut uita respectiva nuvelă sau mini-roman, simţind că ea ne reprezintă destinul şi zbuciumul. De fiecare dată cînd am avut ocazia să spun cuiva despre acel ciobănaş, am spus-o. E de fapt moldoveanul ancestral. Şi dacă ograda lui Ilie Moromete e o răscruce a drumurilor istorice, în care timpul nu mai are răbdare, ciobănaşul lui Druţă e cel care spulberă drumurile acelea. El nu o face violent, de fapt nici nu are intenţia de a înfrunta sistemul. El e deasupra acestuia. Respectă un cod elementar în aparenţă, în care doina noastră plină de jele ocupă un loc fundamental şi este materializată pentru a fi auzită de oameni, prin fluieraş. Acest fluieraş răsună şi pe timp de pace, cînd oamenii sunt veseli, dar şi cînd li-i ciudă, şi pe timp de război, şi după război, şi în colectivizare, apoi… Apoi copacii din Siberia îl ascultă… Şi într-un tîrziu, frînt dar neînvins, ciobănaşul se întoarce acasă. Şi parcă lucrurile revin la normal… Dar… Persistenţa cîntecului, îl face să fie înregistrat pe ascuns şi trimis la securitate la Chişinău. Acolo, ,,pînă la urmă s-a stabilit în mod ştiinţific că în toate frămîntările celea ale fluierului era vorba de nişte mioare”.
Unor intelectuali mai pretenţioşi (care poartă discuţii savante cu cafeaua şi ţigara în mînă) I. Druţă le poate părea prea simplu. Ce îmbinare de cuvinte amăgitoare. Dar cine a spus că adevărul e complicat? El e  simplu, noi îl încurcăm şi ne îndepărtăm prin formule sofisticate de el. Dar nu aceasta am vrut să subliniez. Cîţi au mai scris astfel de  texte atunci? Dar cîţi le-au publicat?
,,Toiagul păstoriei” a apărut în ,,Literatura şi Arta” în data de 4 septembrie 1986. Îi invidiez pe cei care au avut bucuria de a citi atunci acest mini-roman. Iată un fragment din acesta:
,,Domina, totuşi, satul, îl domina iată şi pace. Era la mijloc ceva nemaipomenit, ceva misterios, ceva de necrezut. Sărac lipit pămîntului, fără brumă de carte, cu tăcerile lui nesfîrşite, curmate din cînd în cînd de cîte un cuvinţel adunat din două silabe, el continua, totuşi, să domine un sat bogat din vale, un sat bun de gură, un sat cu studii care mai de care. Era un fenomen ce nu putea fi ignorat, drept care iată că încep a fi luaţi la carandaş cei ce caută cu tot dinadinsul să intre serile în sat pe lîngă căsuţa ciobanului din vîrful dealului. Şi-i tot adună pe cei bănuiţi, ba la o adunare, ba la un seminar. Fac ce fac, spun ce spun, şi iară trec la elementele vechi, care piftesc cu răutate, pentru că în temelia acestei lumi noi zac îngropate visele lor de altădată. Iată, de-o pildă, astmaticul cela din vîrful dealului.  Voi, cei tineri, poate ştiţi, da poate nici nu ştiţi că, fie vorba între noi, cazul lui încă nu e pecetluit, se mai cercetează. Am fost obligaţi să revenim, ne-a obligat el însuşi, pentru că, sincer vorbind, nu a  tras nici o învăţătură din cele ce s-au întîmplat, şi cum coboară în vale, cum întră în vorbă cu un om, gata, îi fug ochii în zare spre fumuriile dealuri din depărtare”.
E incredibil - ,,pentru că în temelia acestei lumi noi zac îngropate visele lor de altădată”.  Era anul 1986. Unul din cei care în mai multe cărţi de ale sale, atacă foarte brutal pe I. Druţă, atunci scria despre măreţia operei lui Lenin. Altcineva... scria o poezie elogiatoare zilei de 28 iunie 1940. Un al treilea publica nuvele cu caracter mai mult social. Un al patrulea ataca religia. Şi toate în presa moldovenească de atunci. Dar nu despre ei e vorba. Am scris această din urmă frază pentru că amnezia ce ne-a cuprins după anul 1991 e de-a dreptul straşnică.
Cu cîţiva ani mai tîrziu, lui Ion Druţă i-a aparţinut ideea de a denumi primul ziar moldovenesc cu caractere latine - ,,Glasul”. Era glasul acelui ciobănaş. Dincolo de încercări, el a  dat glas doar visurilor sale care nu au putut să fie suprimate de totalitarism. Noi nu auzim acest glas nici astăzi. Sau poate nici nu mai suntem în stare să îl auzim. Alegem conştient, fără arbitrar. Alegem între dragoste şi ură. Alegem între ,,toiagul păstoriei” şi semănătorii discordiei. Să nu fim amnezici!
Iar dacă şi nouă nu ne mai fug ochii ,,în zare spre fumuriile dealuri din depărtare”, să-i lăsăm măcar pe alţii să creadă şi să viseze.
(va urma)

Comments (3)
  • |222.77.233.xxx |2010-09-03 06:06:35 ghd straighteners  - http://www.ghdhairstraighteners-au.com
    ghd hair
    ghd australia
    ghd straighteners
    pink hair straightenrs
    hot hair
    ghd mk4
    hair irons
    ghd hair styler
    ceramic straighteners
    straightener hair
    hair straightening irons
    straightening irons
    straightners
    ghd iv styler
    mini hair straightener
    best ghd straighteners
    hair straighener sale
    hair straightener
    ghd pink styler
    Software
    DVD Movies-Comedy
    DVD Movies-Documentary
    DVD Movies-Drama
    P90x-Exercise&Fitness
    DVD Movies-Horror
    CD DVD Music& Concert
    DVD Movies-Sci-Fi
    DVD Movies-TV Show
    CD DVD Headphone
    Disney Dvds
    disney dvd
    disney dvd movies
    p90x
    RaspundeCiteaza
Scrieti comentariu
Your Contact Details:
Comentarii:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img]   
:D:angry::angry-red::evil::idea::love::x:no-comments::ooo::pirate::?::(
:sleep::););)):0
Security
Va rog sa introduceti codul anti-spam pe care il puteti citi in imagine.